Articulațiile bolii Lyme
Skip Next Boala Lyme Dr. Boala poate afecta diverse sisteme şi organe pielea, articulaţiile, cordul, sistemul nervos şi se manifestă clinic în funcţie de faza evolutivă şi reactivitatea organismului.

Alte denumiri ale bolii: Articulațiile bolii Lyme, boala muşcăturii de căpuşă. Această bacterie este prezentă la animale căprioare, şoareci, câine, pisică etc.
Artrita Lyme este una dintre bolile cauzate de bacteria Borrelia burgdorferi Lyme Borreliosis care este transmisă prin înțepătura căpușelor dure, inclusiv Ixodes ricinus. Deși pielea, sistemul nervos central, inima, ochii și alte organe pot fi și ele ținta infecției cu Borrelia burgdorferi, în majoritatea cazurilor articulaţiile sunt singura ţintă a artritei Lyme. Cu toate acestea, poate exista un istoric de afectare a pielii, sub forma eritemului migrator o erupţie roşietică care se extinde de la locul unde s-a produs muşcătura de căpuşă.
Boala este mai frecventă în lunile mai, iunie. Boala nu este contagioasă de la o persoană infectată la alta. Se descriu 3 faze evolutive: a.

Faza precoce localizată, debutează după săptămâni de la înţepătură, durează aproximativ 1 lună şi este dominată de manifestările cutanate şi sistemice. Eritemul este nedureros şi nepruriginos.

Leziuni asemănătoare pot să apară la distanţă de locul înţepăturii eritemul migrator. Manifestările sistemice au aspectul unei stări gripale: febră, astenie, mialgii, cefalee, adenopatii periferice.
Probleme de concentrare sau cu memoria; Conjunctivita sau deteriorarea țesutului ochiului; Înroșirea și tumefierea articulațiilor mari, în special a genunchilor; Palpitații și complicații cardiovasculare. Stadiul 3: Cronicizarea bolii Lyme În lipsa tratamentului, boala Lyme va progresa, putând duce până la deteriorarea articulațiilor și a nervilor; aceasta poate apărea la câteva luni sau chiar ani de la infecție.
Faza precoce diseminată se dezvoltă după aproximativ 1 lună de la debut şi durează aproximativ 3 luni. Sunt afectate cu predilecţie articulaţiile mari sau medii: şold, umăr, genunchi sau cot.
În această fază pot fi prezente manifestări neuropsihice de tipul: stări depresive, anxietate, polineuropatie, encefalomielită cronică. Confirmarea diagnosticului este posibilă prin punerea în evidnţă a anticorpilor, utilizându-se în acest scop reacţia ELISA.
Întrucât cu această metodă se înregistrează frecvent reacţii fals pozitive sau fals negative, este necesară confirmarea diagnosticului prin reacţia Western Blot.
Contextul in care apare boala este important de stiut si de povestit medicului, in special zona in care traieste si munceste pacientul, unde a fost in vacanta, daca petrece mult timp in natura, in special in zone impadurite, cu tufisuri sau iarba. Unii pacienti se pot chiar reinfecta, deoarece frecvent obiceiurile raman aceleasi. Manifestarile clinice impart evolutia bolii Lyme in trei faze, localizata, diseminata si persistenta, fara sa existe o limita clara intre ele. Faza timpurie localizata se caracterizeaza prin aparitia unui eritem migrator sau rash, insotit de febra, mialgii, adenopatie localizata dureroasa, dureri de cap, artralgii, stare de oboseala.
Anticorpii sunt decelabili prin aceste reacţii după săptămâni şi înregistrează titru maxim după săptămâni. În funcţie de manifestările clinice, diagnosticul diferenţial se impune cu: meningită, artrita juvenilă idiopatică, miocardită. Căpuşa va fi păstrată într-un borcan cu alcool.

Majoritatea formelor de boală se vindecă cu tratament antibiotic. Acest tratament aplicat precoce vindecă boala, fără sechele.

La copil prognosticul este mai bun decât la adult.