Boala artrozei și tratamentul


Cartilajul articular îndeplineşte două funcţii importante: intervine în biomecanica articulaţiei, permiţând mobilitatea aproape fără frecare şi acţionează ca amortizor, transmiţând sarcina, prin suprafeţele articulare, ţesuturilor din jur.

Proprietăţile de elasticitate şi rezistenţă sunt asigurate de proteoglicanii şi colagenul matricei extracelulare. Elementele proteoglicanilor matricei sunt metabolizate activ şi resintetizate, având un timp de înjumătăţire de săptămâni.

Componenta principală a proteoglicanilor este reprezentată de glicozaminoglicanii sulfataţi condroitin — sulfat, keratan — sulfat şi dermatan — sulfatputernic încărcaţi electronegativ, responsabili de elasticitatea cartilajului. Procesele responsabile de degradarea colagenului şi a proteoglicanilor în boala artrozică sunt cauzate de enzimele proteolitice sintetizate şi eliberate chiar de condrocite. Eliberarea unor puternice enzime proteolitice şi activarea lor ulterioară în matrice depăşeşte mecanismele naturale de apărare a matricei şi, în cele din urmă, determină degradarea colagenului şi fisurarea proteoglicanilor.

boala artrozei și tratamentul

Din punct de vedere artroscopic, trăsăturile patognomonice ale bolii artrozice gata constituite sunt: ulceraţia focală a cartilajului în zonele de presiune prin care se observă osul eburnat asemănător cu fildeşul ; osteofitele juxtaarticulare, ce cresc în zona marginală a articulaţiei.

Este important de înţeles că aceste faze reprezintă stadiul terminal al unui proces de lungă durată şi continuu.

Artroza: simptome, diagnostic şi tratament

La acest proces participă şi osul, prin: modificări reactive scleroză osoasă în zona cartilajului afectat, formarea de chiste osoase care pot comunica cu spaţiul articular şi se pot lărgi, formând geode şi osteofite marginale os nou format acoperit de cartilaj în zonele nesupuse presiunii de susţinere.

Ulterior, în evoluţie, se remarcă pierderea progresivă a condrocitelor la toate nivelurile, cu subţierea marcată a matricei cartilaginoase şi, în unele situaţii, înlocuirea cu fibrocartilaj a cartilajului hialin degradat.

boala artrozei și tratamentul

Sinoviala înconjurătoare nu este afectată evident. Care este tabloul clinic la pacienții cu boala artrozică? Stadiile iniţiale ale procesului artrozic sunt asimptomatice clinic, discrepant faţă de prevalenţa crescută a modificărilor fizice şi radiologice de boală artrozică. Durerea este simptomul, ce sugerează boala artrozei și tratamentul de boală artrozică, interesând iniţial o singură articulaţie şi apoi altele.

Durerea este descrisă ca fiind una profundă, acompaniată adesea de redoare articulară dificultate în mobilizare ce urmează perioadelor de inactivitate la ridicarea din pat dimineaţa, la ridicarea de pe scaun.

Boala artrozică: factori şi tratament

Durerea poate iradia în zonele învecinate, se exacerbează la utilizarea articulaţiilor respective şi, în fazele precoce de boală, este semnificativ ameliorată de repaus. O dată ce boala se învecheşte, durerea devine persistentă, interferând funcţionalitatea normală şi împiedicând somnul, chiar în cursul tratamentului. Cele mai interesate articulaţii în procesul bolii artrozice sunt: articulaţia metatarsofalangiană a halucelui, articulaţiile interfalangiene proximale şi interfalangiene distale ale mâinilor, articulaţia carpometacarpiană a policelui, şoldurile, genunchii, coloana vertebrală cervicală şi lombară.

La examenul clinic, articulaţiile interesate sunt, de regulă, deformate sensibile la palpare, prezintă crepitaţii şi limitarea mobilităţii.

Artroza – ce este, tratament si simptome

Instabilitatea articulară apare numai în formele severe. Mărirea volumului articulaţiilor este produsă de măririrea boala artrozei și tratamentul osoase, osteofitelor şi, uneori, a hidrartrozei de însoţire. Pacienţii cu boală avansată prezintă deformări grosolane, cu subluxaţii. Uneori, debutul simptomelor este acut cu roşeaţă şi durere în articulaţia afectată.

Tot ce trebuie sa stii despre ARTROZA: simptome, cauze, tratament

Nodulii Heberden pot induce deformări ale interfalangienelor distale cu deviere laterală sau în flexie. O altă formă, boala artrozică erozivă, produce episoade dureroase similare, dar se diferenţiază de prima prin modificările radiologice erozive locale şi tendinţă la anchiloză osoasă.

boala artrozei și tratamentul

Anomalii similare celor din interfalangienele distale apar şi la nivelul articulaţiilor interfalangienelor proximale, fiind cunoscute sub denumirea de noduli Bouchard.

O altă articulaţie frecvent interesată în artroza mâinii este articulaţia carpometacarpiană a policelui, care determină dureri la solicitare şi poate conferi forma pătrată a bazei policelui. Cel mai afectat compartiment este cel femuro — tibial medial cu deformare în varus.

boala artrozei și tratamentul

Interesarea compartimentului lateral determină deformare în valgus picioarele se întoarc spre exterior. Un procent important dintre durerile genunchiului este cauzat de artroza compartimentului patelo — femural.

În gonartroza idiopatică, examenul fizic poate releva durere la digitopresiune, crepitaţii şi cracmente la mobilizarea articulaţiei şi reducerea mobilităţii articulare. Reacţiile lichidiene nu sunt rare, dar sunt reduse cantitativ. Examenul radiologic evidenţiază osteofitele.

Cu timpul, prin utilizarea articulaţiei, se produce degenerarea progresivă a cartilajului şi producţii osoase secundare, tipice.

Artroza: tipuri, simptome, cauze, diagnostic, management si tratament | Bioclinica

Durerea este localizată la nivelul arcadei inghinale, foarte rar în zona anterioară a coapsei şi la genunchi durere iradiată. Cea mai precoce manifestare clinică în coxartroză este diminuarea rotaţiei interne; odată cu progresia bolii, amplitudinea mobilităţii se reduce în toate planurile, cu impact funcţional semnificativ.

Mult mai frecvent întâlnite la femei, aceste modificări au fost atribuite stresului mecanic datorat încălţămintei cu tocuri înalte.

  • Artrita tratarea sării artrozei
  • Cot medicamente pentru artrita articulara

Compresiunea rădăcinilor nervoase, urmare a subluxaţiei articulaţiei apofizale, a hernierii unui disc intervertebral sau a pintenilor osteofitici poate determina astenie musculară, reducerea reflexelor osteotendinoase, parestezii sau hiperestezii.

Spondiloza se poate localiza la orice nivel al coloanei. Spondiloza cervicală afectează articulaţiile disco — vertebrale, interapofizare şi unco — vertebrale. La semnele generale de artroză se pot adăuga şi unele particulare: manifestări neurologice determinate de compresia directă asupra arterelor vertebrale sau iritării filetelor nervoase periarteriale de către osteofitele posterioare: cefalee occipitală, vertij, tulburări vizuale diplopie, scotoame şi nistagmus sindromul Barre — Lieou ; interesarea rădăcinilor cervicale inferioare se poate exprima clinic prin precordialgii, ceea ce impune diagnosticul diferenţial cu durerea coronariană.

boala artrozei și tratamentul

Simptomele menţionate pot fi accentuate de mişcările de rotaţie ale capului. Spondiloza toracală poate fi primitivă mai rar sau secundară unor tulburări de statică, bolii Scheuermann. Semnele subiective sunt discrete; în timp poate apare cifoza toracală. Spondiloza lombară este foarte frecventă.

Artroza, cea mai frecventă boală reumatică

Şi în acest boala artrozei și tratamentul, durerea vertebrală este principalul simptom recenzii ale cremei stomacale articulare bolii. Ea poate fi localizată lumbago sau poate iradia pe traiectul diferitelor rădăcini nervoase interesate lombosciatică.

Surse: Artroza Artroza mai este denumita si osteoartrita, fiind cea mai frecvent intalnita forma de artrita. Boala este cauzata de uzura cartilajului articular, acel tesut care acopera capetele oaselor si care ajuta la miscarea articulatiilor. In forma avansata, cartilajul poate sa dispara complet, ajungandu-se la frictiunea oaselor si remodelarea tesutului osos. Artroza apare in urma degradarii treptate a cartilajului articulatiilor.

În funcţie de teritoriul de iradiere, de afectarea reflexelor osteotendinoase rotulian şi achileande grupele musculare interesate, se poate aprecia rădăcina asupra căreia se exercită compresia. Se întâlneşte mai frecvent la femei, articulaţiile cel mai interesate fiind interfalangienele distale şi interfalangienele proximale ale mâinilor, genunchii şi coloana vertebrală.

Cum investigăm un pacient cu boală artrozică? Examenul radiologic este cea mai importantă explorare imagistică.

Artroza este cea mai frecventă boală cronică articulară, fiind o cauză importantă de dizabilitate fizică ce ocupă locul al doilea în cadrul bolilor cronice după afecţiunile ischemice cardiovasculare. Incidenţa artrozei creşte cu vârsta şi prezintă o frecvenţă mai mare la femei decât la bărbaţi. Factori de risc Cei mai importanţi factori de risc studiaţi în dezvoltarea artrozei cu diferite localizări: genunchi, şold, mână, coloana vertebrală şi piciorul sunt: înaintarea în vârstă, sexul, rasa, predispoziţia genetică, obezitatea, traumatisme, tulburări de aliniament articular.

În stadiile iniţiale, examenul radiologic este normal. În momentul în care apar modificări, boala este deja constituită.

boala artrozei și tratamentul

Principalele modificări din artroză sunt: îngustare neuniformă a spaţiului articular, expresia afectării progresive a cartilajului structura care, în mod normal, nu este vizibilă radiologic ; scleroză osoasă subcondrală, expresia procesului de eburnare de la nivelul osului subcondral; chisturi osoase subcondrale de diferite dimensiuni, de obicei mici; osteofite marginale, expresia procesului de hiperostoză, de neoformare de os; osteoporoză de diferite grade.